Return to 11-20

11. Cele cinci fesuri

 
 

Enunțul popular:

 
 
 
 

După o veche cronică, se spune că trei turci erau condamnați la închisoare.
Sultanul, ca să-și arate mărinimia, le-a promis ca îi va ierta dacă unul dintre ei va ghici, într-o anumită împrejurare, ce fes are pe cap.
Astfel, după ce le-a arătat 5 fesuri, 3 roșii si 2 albe, i-a așezat în rând, unul in spatele altuia și începând cu cel din spate, le-a pus câte un fes pe cap.
În acest fel, primul care a primit fesul a putut vedea fesurile celor doi așezați înaintea lui, iar cel din mijloc, numai pe al celui din fața sa.
 
 
Primul întrebat de culoarea fesului a fost turcul din spate, care, văzându-i pe cei doi dinaintea sa, a răspuns direct:
– Nu știu !
La fel a răspuns si mijlociul.
Cel din față, spre salvarea lor, a ghicit culoarea fesului sau.
Cum a judecat el ?

 
 
 
 

Un alt enunț, mai matematic:

 
 
 
 

„Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă…” condamnă la moarte 3 ostaşi, pe care, pentru uşurinţa exprimării, vom conveni să-i numim prescurtat O1, O2, O3. Înainte de execuţie, sultanul – mare „amator” de probleme de logică – le acordă unica şansă, pentru a se salva, supunându-i la o probă.
Mai întâi le arata trei fesuri roşii şi două negre; apoi îi aşează în şir „indian”, deşi erau turci, şi-i leagă la ochi. Le pune la întâmplare câte un fes pe cap, dintre cele cinci şi îi dezleagă la ochi, dar nu le dă voie să privească decât înainte, astfel încât cel din spate (O1) vede fesurile lui O2 şi O3, iar O2 vede fesul lui O3. Deci O3 nu vede niciun fes. Apoi, pe rând, începând cu O1, fiecare trebuie – pe bază de raţionamente perfecte – să ghicească culoarea culoarea fesului pe care îl are pe cap. Sultanul le mai promite că dacă unul singur va răspunde corect, îi va ierta pe toţi. Totodată, sultanul, grijuliu, îi asigură că există o cale logică de rezolvare şi îi sfătuieşte să nu dea răspunsuri întâmplătoare.
Zis şi făcut! O1 priveşte fesurile din faţa sa, judecă corect şi, spre dezamăgirea lui şi a celorlalţi, răspunde : „Nu pot spune culoarea fesului meu”. O2 vede culoarea fesului lui O3, aude răspunsul lui O1 şi continuă seria dezamăgirilor, răspunzând: „Nu pot spune culoarea…”. O3 aude cele două răspunsuri şi, deşi nu vede nici un fes, reface raţionamentele care au stat la baza răspunsurilor lui O1 şi O2 şi dă răspunsul corect.

Imaginaţi-vă că sunteţi în situaţia destul de neplăcută la lui O3 şi, folosindu-vă de răspunsurile lui O1 şi O2, încercaţi să vă „salvaţi” viaţa dumneavoastră şi a celorlalţi doi, dând răspunsul corect pe baza raţionamentelor perfecte ale fiecărui condamnat.

 
 
 
 

Soluția problemei:

 
 
 
 

O3 avea fes roșu.
Deducțiile ar fi urmatoarele: O1 ar fi putut sa răspundă corect doar într-un singur caz, și anume dacă O2 si O3 ar fi avut ambii fesuri negre, ceea ce ar fi însemnat că el, O1, are sigur un fes roșu. În concluzie combinația O1=negru, O2=negru e imposibilă.

O2, bazându-se pe lipsa de răspuns a lui O1, știe deja ca respectiva combinație e imposibilă. În noile condiții, el ar putea răspunde corect la întrebare doar dacă pe capul lui O3 ar fi un fes negru, ceea ce ar însemna că el, O2, are un fes roșu.

Deoarece O2 a zis că nu poate răspunde, O3 a tras concluzia ca O2 n-a văzut în fața lui un fes negru. În concluzie, fesul lui O3 este roșu.

 


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien