Return to Din jurnalul unui călător

Călătorie la Roma

Călătoria mea la Roma
a început într-o zi de aprilie a anului ’09 pe aeroportul “Dulles International” din Virginia de peste Potomac River

 

M-am dus dimineaţa la aeroport cu convingerea că am să zbor mai întâi la New York, iar de pe JFK Internaţional Airport, voi zbura direct la Roma. Dar, o furtună de primăvară împiedica momentan zborurile în partea de nord-est a USA. Aşa încât aveam de aşteptat o reprogramare la un alt zbor. Se formase deja un şir lung de persoane aşteptând, ca şi mine reprogramări pentru diferite zboruri. În sfârşit ajuns în faţa persoanei însărcinate cu rezolvarea problemelor noastre, am aflat că aveam un zbor direct la Roma chiar de pe aeroportul la care mă aflam, dar nu înainte de ora 18. Deci din nou un zbor de noapte spre bătrânul continent.
Aveam să aterizez pe noul aeroport internaţional al Italiei intitulat ,,Leonardo da Vinci”, care se află plasat pe coasta Mării Tireniene puţin spre nord de capitală. Zborul de noapte avea să îmi aducă o masă bună şi ceva somn. În sfârşit dimineaţa deasupra Mării Mediterane aproape de aterizare, avionul, nu mai ştiu al cărei companii a început procedurile de apropiere de pistă pe care aveam să facem contactul cu suprafaţa terestră şi să intrăm la poarta de coborâre din avion. Procedurile vamale au decurs normal şi având şi bagajele scoase de la banda rulantă, m-am îndreptat până la ieşirea aeroportului de unde aveam să iau un tren până în gara ,,Termini”, situată chiar în centrul capitalei.
Ajuns în gară am căutat un ghid al oraşului, cel foarte explicit pe care îl cumpărasem în Bucureşti îl împrumutasem doctoriţei Liliana Preotescu, şi deşi trecusem de vreo două ori pe la ea pe acasă, nu reuşisem să îl recuperez nici până în ziua de azi, deşi Liliana venise şi la noi la Washington de două ori după sosirea mea în USA.
Am cumpărat un serviciu complex de bilete de intrare la muzee şi bilete de autobuz care m-a costat 20 de Euro şi apoi am ieşit din gară încercând să găsesc prima dată hotelul din vreme rezervat. Ieşind din gară am văzut şi fotografiat în traficul stradal un Fiat Cinquecento, o maşină produsă acum şi în America în colaborare cu firma Crysler.
Hotelul era undeva foarte aproape de gară, aşa şi dorisem. Când am ajuns am văzut că la recepţie mă aştepta un român tânăr din Braşov, el îmi şi scrisese şi aprobase cazarea. Odată cazat am mers în camera de la etajul II şi am mai tras un pui de somn de vreo două ore. După care am ieşit din nou în oraş să vizitez câte ceva, după ce îl întrebasem pe recepţionerul meu unde puteam servi ceva de mâncare, deşi aveam şi în rucsacul roşu ceva mâncare adusă cu mine.


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien