Return to News

De trei ori: ura!

Descarcă arhiva cu cartea

Descarcă arhiva cu cartea

Prin generozitatea doamnelor Adriana Cernăianu și Letiția Paraschiv și a scriitorului Felix Sima am primit încuviințarea deplină să prezentăm romanul pentru o mai largă cunoaștere a acetuia. Cu deosebite mulțumiri, pentru o prezentare cât mai exactă Școala online vă permite descărcarea romanului așa cum a fost editat.

Poate o să aveți timp să citiți și unul dintre puținele romane polițiste captivante scrise de un vâlcean.

Pentru browsers de tip Chrome la salvare comutați la opțiunea – Păstrați – deoarece fișierul arhivă zip nu conține viruși.

Pentru cei care nu reușesc salvarea cu comutare de la Renunță la Păstrați, sau li se pare prea complicat modul de prezentare flash, vă oferim o alternativă de lecturare mai tradițională cu un click pe imaginea de mai jos.

coperta

Lectură plăcută.

ADRIAN GHEORGHE PARASCHIV

 

DE TREI ORI: URA!

aventurile echipei operative

a maiorului Adrian Pavel

CÂTEVA CUVINTE DESPRE AUTOR

 S-a născut în data de 5 septembrie 1950, în localitatea Călimănești, județul Vâlcea, fiind primul dintre cei doi băieți ai unor părinți tineri, de numai 21 de ani, Maria și Gheorghe.

În copilărie, locul numit „acasă” a fost, pe rând, la Drăgășani, la Pitești și abia mai târziu, în adolescență, în Râmnicu-Vâlcea, întrucât și-a urmat, împreună cu familia, tatăl care era militar de carieră și care era mutat, din timp în timp, cum se obișnuia.

De la vârstă fragedă manifestă interes pentru muzică, luând chiar ore de pian și acordeon. Interesul său pentru muzică se manifestă, însă, mai pregnant, în perioada studenției, când învață să cânte și la chitară și îi cunoaște, astfel, pe membrii legendarei trupe „Phoenix”, dar și pe Mihai Crețu (cu care a fost coleg de facultate și care a fost mai cunoscut publicului larg sub numele de Michael Crețu, compozitorul și, mai apoi, soțul cunoscutei cântărețe de muzică pop și dance Sandra); și cu primii și cu cel de-al doilea pierde, însă, legătura atunci când aceștia emigrează în Germania Federală. Vis-a-vis de pasiunea lui pentru muzică, toți cei care l-au cunoscut au spus că avea și o voce extraordinară care îl ajută să interpreteze cu ușurință romanțe și chiar fragmente de operă, fiind, de cele mai multe ori, sufletul petrecerilor.

În anul 1969 absolvă cursurile Liceului teoretic Nicolae Bălcescu din Râmnicu-Vâlcea, secția real, unitate de învățământ unde va reveni, mai târziu, pentru o scurtă perioadă, ca profesor de fizică și tehnologie.

Între anii 1970 – 1975 urmează cursurile Facultății de Instalații pentru Construcții, specialitatea Instalații și obține, după absolvire, titlul de inginer.

Primește repartiție la Institutul de proiectări Baia Mare, unde lucrează până în luna mai a anului 1976, când se transferă la Institutul de Proiectări Vâlcea.

Tot în cursul anului 1976 se căsătorește cu Letiția Andronache, femeia care îi va sta alături, la bine și la rău, mai bine de 38 de ani, iar în luna noiembrie a aceluiași an i se naște singura fiică, Adriana Marinela.

Între anii 1979-1981 activează, după orele de program la Institut, ca profesor la Liceul Nicolae Bălcescu și, mai apoi, ca profesor de desen tehnic la Liceul Industrial Forestier.

În anul 1981 se angajează ca inginer constructor în cadrul Trustului de Construcții Montaj, atelier Proiectare, după care pleacă în execuție, pe șantier unde, din ianuarie 1982 până în luna iulie 1983 lucrează ca șef de lot, iar din 1983 până în iulie 1988 ca inginer șef. Participă, în aceste calități, împreună cu echipa pe care a coordonat-o și care i-a fost ca o a doua familie, la realizarea mai multor proiecte importante din județ și din țară.

Un exemplu îl reprezintă Fabrica de Ață din Horezu, la a cărei edificare și inaugurare a participat și unde l-a cunoscut pe marele și regretatul actor Amza Pellea, cu ocazia turnării ultimului său film, din anul 1983, intitulat Imposibila iubire, film în care a jucat și un alt mare actor și deja prieten al său, Șerban Ionescu.

În anul 1985 are un grav accident de muncă în urma căruia vă rămâne imobilizat o lungă perioadă de timp și este foarte aproape să își piardă piciorul stâng, numai ambiția și tăria sa de caracter, dar și soția care l-a sprijinit necondiționat, l-au ajutat să depășească acest episod și să îi rămână piciorul neamputat.

În perioada cât este nevoit să stea cu piciorul în ghips (în total peste doi ani) cochetează cu literatură, scriind romanul polițist „Rutina” (1986), nepublicat.

Imediat după Revoluție, la începutul anului 1990, părăsește sistemul bugetar al statului și încearcă, împreună cu soția, să își creeze, pe cont propriu, o sursă de venit decentă și cât de cât stabilă, sigură, prin înființarea unei societăți comerciale.

Începe o perioadă grea, tumultuoasă, oglindă fidelă a societății „capitaliste” postrevoluționare, marcată de piedici serioase chiar din partea autorităților statului. Mai exact, în această perioadă, firma al cărei administrator unic este și care avea ca obiect de activitate „Arhitectură, inginerie și alte activități tehnice”, deși elaborează 22 de P.U.G.-uri pentru localități din județele Vâlcea și Argeș, lucrări finanțate parțial din bugetul local al primăriilor și, în completare, de la bugetul general consolidat al statului, primește sumele cuvenite pentru lucrările respective de la bugetul local, dar nu și de la bugetul central. Cu toate acestea, D.G.F.P. Vâlcea calculează și îi impută T.V.A. pentru aceste sume cuvenite, dar neîncasate nici până în ziua de astăzi, aspect care duce la blocarea activității societății și la un șir de litigii de peste 11 ani și care nu se încheie favorabil nici chiar după pronunțarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii din 14 aprilie 2009 (cauza S.C. „Ghepardul” S.R.L. contra României).

De altfel, această luptă, vădit inegală, îi afectează grav starea de sănătate, în anul 2005 fiind diagnosticat cu diabet zaharat, ulterior, în anul 2008, suferind și un accident vascular, în urma căruia starea sa fizică și, mai apoi, chiar și psihică, se degradează din ce în ce mai mult.

Astfel, în luna septembrie a anului 2014, este diagnosticat cu cancer de colon, o boală necruțătoare a cărei evoluție galopantă a dus, după numai o lună, la decesul său prematur, în data de 9 octombrie 2014.

Sperăm, însă, că va rămâne, pentru totdeauna, în memoria celor care l-au cunoscut, acel tânăr ambițios, tenace și plin de veselie – din prima jumătate a vieții sale, dar și omul cu experiență, care a luptat cât de mult a putut pentru a nu se lăsa doborât de un sistem corupt – din cea de a doua parte a vieții…

 

                Adriana CERNĂIANU și Letiția  PARASCHIV


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien