Return to Din jurnalul unui călător

Călătorie în Sicilia

Călătorie în Sicilia
din 4 august 2003 până în 25 august 2003

 

 
Pentru mine călătoria a început la Vâlcea cu câţiva instrumentişti vâlceni, urmând să aşteptăm la Sibiu sosirea autocarului de la Bacău care aducea Filarmonica ,,Mihail Jora” împreună cu câţiva instrumentişti de la Filarmonica din Botoşani.
Zis şi făcut. Pe la prânz eram la Sibiu aşteptând autocarul băcăuan care fusese comandat la Bucureşti.
Autocarul a urmat ruta : Sibiu, Deva, Arad, punctul vamal Curtici, apoi Budapesta, spre nord, spre Viena, Munţii Alpi şi coborând apoi prin nordul Italiei, pe nişte autostrăzi excelente ne-am îndreptat spre sud, trecând pe lângă Assisi, Roma şi Napoli. În apropierea oraşului Napoli am putut observa incendii de pădure cu flăcări ce iluminau feeric localităţile pe lângă care treceam. Am avut prilejul să facem şi câteva fotografii.
Pentru că ne aştepta un drum foarte lung, am oprit undeva în apropiere de Viena la un restaurant ca să mâncăm de seară, după ce prima seară o petrecuserăm în apropierea vămii Curtici cu o problemă mecanică… pe care am rezolvat-o abia în dimineaţa următoare…
Trecerea Alpilor Austriei a fost făcută în a doua zi a călătoriei şi ne-a prilejuit alte ocazii pentru fotografii.
Continuând spre sud, vom întâlni din nou munţi înalţi de peste 3 000 de metri în regiunea de coastă a Italiei, aproape de trecerea strâmtorii mitice, Scilla, ce desparte continentul de Sicilia, la rândul ei muntoasă, formată pe locul unor erupţii vulcanice, a căror actuala dovadă de existenţă e cel mai înalt vulcan al Europei : Muntele Etna de peste 3 300 metri înălţime.
Ţinta călătoriei noastre era pe versantul sudic al uriaşului vulcan, oraşul Catania, citadela universitară a Siciliei, unde urma să fim cazaţi. Pentru a ajunge la capătul călătoriei noastre de trei zile de la Bacău până la Catania mai trebuia să trecem strâmtoarea Messina cu un feribot, după care să continuăm pe autostradă, spre sud pe lângă oraşul turistic Taormina, aflată pe versantul nord-estic al muntelui Etna. După care urma cazarea la universitatea construită din betoane pe la mijlocul anilor ’60, şi în sfârşit, odihna binemeritată.
Ţin minte că ne-am dat jos din autocar luând aproape forma scaunului în care călătorisem. Asta s-a întâmplat după ce descărcaserăm toate instrumentele din autocar şi trecuserăm pe la oficiul de cazare al universităţii.
În curtea universităţii se află o structură de plastic, gonflabilă care urma să adăpostească pe timpul zilelor următoare repetiţiile orchestrei reunite. Spun reunite pentru că urmau să mai sosească de la Universitatea Greensboro din Carolina de Nord alţi câţiva instrumentişti tineri, care, la sosire era cât pe ce să ia avionul înapoi spre USA. Motivul?… Camerele nu aveau aer condiţionat, pe când structura gonflabilă din curtea universităţii avea.


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien