Return to Vertebrate

Despre pești

Încrengătura Craniata = Vertebrate cu fălci
Subîncrengătura Gnathostomata
Supraclasa Pisces = Peşti
Clasa Chondrichthyes = Peşti cartilaginoşi
Ord. Selachii = Selacieni (Rechini)
Clasa Osteichthyes
Supraord. Chondrostei = Peşti cartilaginoşi osoşi
Supraord. Teleostei = Peşti osoşi

Pesti 1Peştii sunt animalele acvatice cele mai cunoscute de om. De la începutul existenţei sale omul a fost pescar iar peştele a constituit dintotdeauna o parte integrantă a hranei lui. Peştii constituie o bogăţie naturală foarte importantă şi au o mare valoare economică. Dintre produsele naturale folosite de om, în hrana lui, pe tot globul pământesc, peste 20% sunt produse piscicole.
La noi în ţară, pescuitul în râuri are valoare locală. Se pescuieşte intens în Dunăre şi în bălţile sale, în apele interioare, mai ales în lacurile de acumulare. Cea mai mare valoare o are pescuitul în Marea Neagră.
Peştii sunt consideraţi ca fiind cele mai vechi vertebrate din istoria pământului. Peştele a jucat un rol de seamă în alimentaţia omului încă din Comuna Primitivă, deoarece procurarea lui era mai uşoară decât a vânatului. El se întâlneşte ca motiv decorativ în desenele omului primitiv şi în hieroglifele vechi ale diferitelor popoare. Odată cu dezvoltarea ştiinţei el devine obiect de studiu pentru zoologie.
Aristotel (384-322 î.e.n.) cunoştea 116 specii de peşti iar Pliniu cel Bătrân (23- 79 e.n.) ajunge să cunoască 176 specii.
Primul savant român care ne-a făcut cunoscute în mod ştiinţific speciile de peşti din apele noastre a fost Grigore Antipa. Studiind fauna peştilor din Delta Dunării şi Marea Neagră, el a lăsat în urma lui una din cele mai concrete opere în această direcţie „Fauna ihtiologică a României” (anul 1909) „Pescuitul şi pescăria în România” (1916) “Dunărea şi problemele ei ştiinţifice, economice şi politice” (1921) „Regiunea inundabilă a Dunării inferioare” (1927) „Marea Neagră” (1941).
Ca întemeietor al şcolii româneşti de hidrobiologie şi ihtiologie el a deschis drumul pe care au păşit şi şi-au dezvoltat operele I. Borcea, S. Cărăuşu, Th. Buşnită, O. Necrasova, P. Bănărăscu, G.D. Vasiliu, A. Popescu Gorj, I. Mălăcea, M. Niculescu Duvăz, M. Băcescu şi alţii.
Abundenţa incomensurabilă şi comestibilitatea cărnii peştilor face ca ei să aibă şi astăzi o importanţă deosebită pentru omenire. Din punct de vedere economic, urmează după mamifere, care constituie hrana principală a omului.
Deosebit de valoroase sunt icrele peştilor şi uleiul de peşte. Părţile necomestibile ca şi speciile cu valoare economică redusă formează materia primă pentru fabricarea subproduselor pescăreşti: făină de peşte, guanina, îngrăşămintele agricole, cleiul de peşte. Prin legi pescăreşti severe, pescuitul industrial şi sportiv, este reglementat, fiind interzis în perioade de reproducere şi de tinereţe a peştilor.

Vezica înotătoare

Uşurinţa peştilor de a se menţine înotând şi de a rămâne suspendaţi în apă, se explică, spune Roule, prin „minima valoarea a densităţii relative”, greutatea specifică fiind aproximativ egală cu a apei în care înoată. Organul principal cu ajutorul căruia peştii îşi pot regla greutatea specifică şi localizarea în anumite straturi de apă este vezica …

Lista peștilor

Pentru amatorii de pescuit iată, mai jos lista peştilor din bazinul hidrografic al Oltului, de pe raza Judeţului Vâlcea Râul Olt Alburnus alburnus L obleţ Barbus meridionalis Heckel mreana vânătă Chondrostoma nasus scobar Leuciscus cephalus L clean Gobio gabio Val porcuşor Gobio uranoscopus Vlad porcuşor de vad Gobio Kessler Dybowski porcuşor de nisip Gambusia affinis …

Ochii peștilor

De regulă la ochii peştilor lipsesc pleoapele. Numai unii peşti ca rechinii au membrană care acoperă ochii, iar chefalii au o pleoapă grăsoasă care acoperă o parte din ochi. Retina ochiului este înzestrată cu toate elementele unei înregistrări perfecte a obiectelor. Cristalinul este sferic, voluminos şi are un mare indice de refracţie, nu este elastic, …

Linia laterală

Exercitarea pipăitului de către peşti se face prin intermediul unui şir întreg de corpusculi nervoşi, aflaţi în piele, distribuiţi pe cap, mustăţi, buze, cavitatea bucală, laturile corpului şi marginile înotătoarelor. Că există acest simţ al pipăitului ne-o dovedeşte faptul că ştiuca morfoleşte şi întoarce în gură prada pentru a o orienta cu capul înainte şi …

Ştiaţi că…

• Peştii produc sunete şi că aceste sunete sunt auzite de peşti. Aceste sunete sunt produse îndeosebi de vezica înotătoare. • Simţul gustului la peşti are ca organ receptor un grup de muguri gustativi alcătuiţi din celule senzoriale de susţinere situaţi pe mustăţi (somn, somn pitic, ţipar, mreană, crap, mihalţ) pe buze (păstrăv, biban, clean, …

Ştiaţi că…

• Peştele Clarias gronovius are înfăţişarea somnului nostru şi prezintă numeroase mustăţi în regiunea anterioară a capului, are înotătoare pectorale bine dezvoltate şi prevăzute cu un spin puternic şi ascuţit la cap ce-i serveşte ca organ de locomoţie pe uscat. Graţie unor conformaţii speciale, denumite branhii accesorii, aşezate sub operculi, alături de adevăratele branhii el …

Ştiaţi că…

Anghilele au o viaţă misterioasă. Leagănul lor se găseşte în dreptul coastelor americane între Insulele Bermude şi Antile, în Marea Sargaselor, locul lor de reproducere. Larvele sunt purtate de curenţi 3-4 ani până în dreptul coastelor europene timp în care indivizii se transformă în civele din care o parte pătrund pe fluviile europene iar o …

Ştiaţi că…

Masculul peştelui Lepidosiren realizează un adevărat tur de forţă. În pământul afânat din malurile râurilor, el sapă o subterană de 1 m lungime, în care femela îşi depune ouăle. O specie de somn cară pietricele în gură şi le aranjează în jurul unui spaţiu central, pe care îl adânceşte puţin, diametrul cuibului poate ajunge până …

Ştiaţi că…

Peştii pot trăi la Polul Sud pentru că au, în trupul lor o glicoproteină care îndeplineşte exact funcţia antigelului dintr-un radiator de automobil, menţine sângele peştilor respectivi, lichid, la o temperatură la care, în mod normal, ar trebui să se congeleze. Se ştie că peştii au temperatura corpului variabilă, nu au mecanisme termoreglatoare. Dacă într-o …

Aquarium

 


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien