Return to Despre păsări

Ştiaţi că…

  • La notatiţe (un neam de culici, oaspeţi de vară în tundră) masculii şi femelele şi-au schimbat rolurile. Femelele s-au emancipat: zboară, fluieră, fac curte cavalerilor, aleg locul cuiburilor şi le apără împotriva concurentelor. Masculii sunt ocupaţi cu treburi femeieşti: clocesc ouăle şi plimbă puii. Femelele sunt îmbrăcate în culori vii în concurenţă cu această diviziune a muncii. Masculii sunt cenuşii, cu aspect sărăcăcios. Masculii sunt paşnici, liniştiţi; femelele sunt războinice. După ce depune ouăle femela se socoteşte eliberată de toate obligaţiile părinteşti, se adună în cârduri rătăcesc fără grijă pe întinsul bălţilor, îşi iau zborul spre sud în mările şi oceanele regiunilor tropicale unde rămân să ierneze. Masculul se aşază pe ouă. După ce ies puii îi duce la apă şi mult timp îi apără de pericole.
  • Şi alţi taţi, părăsiţi de soaţele lor, clocesc, se ocupă cu duioşie de copii, îi hrănesc, îi apără şi îi încălzesc. Jacarea din Brazilia, tinamiformele din America de Sud, struţul american (nandu), struţii australieni (emu şi casuarul).
  • În cuibul bufniţei stau întotdeauna pui de vârste diferite: unii gata să zboare, alţii abia încep să se îmbrace în pene, iar alţii abia au ieşit din ouă. Bufniţele îşi hrănesc puişorii pe grupe. Femela cloceşte numai la început. După ce apar primii pui, ea împreună cu masculul, pleacă să vâneze departe, la 5-10 km distanţă de cuib, ouăle, ouate mai târziu, sunt încălzite de puii mai mari. După ce au ieşit din ouă şi cei mai mici pui, puii mai mari, îi apără, îndepărtând de cuib duşmanii mărunţi. Când anul este mai sărac în vânat se întâmplă, ca puii mai mari să-i devoreze pe fraţii lor mai mici. Acest canibalism este util speciei respective, puii sacrificaţi îi salvează pe cei mai mari de la moartea prin inaniţie.
  • La unele păsări ca lişiţa, găinuşa de baltă, puii mai mari au grijă de fraţii şi surorile lor mai mici, rămaşi orfani.
  • PinguiniPuii de pinguin, după ce mai cresc puţin, se duc la „creşă”. Aici se află adunaţi mii de pui negricioşi strânşi unul într-altul, care se încălzesc ca nişte fraţi buni.
  • Pentru ca asociaţiile paşnice de animale să-şi atingă scopul, membrii lor trebuie să se înţeleagă bine unii pe alţii. În grădinile zoologice se întâmplă destul de des ca masculul de barză neagră să facă „curte” femelei de barză albă. CuiburiConstruiesc împreună un cuib, dar nu le este dat să-şi crească împreună puii deoarece conform ritualului încetăţenit în neamul berzelor urmează ca masculul să invite femela să ocupe cuibul şi să depună ouăle. Barza neagră dă mereu din cap chemându-şi la cuib soaţa dar femela nu-l înţelege pentru că la berzele albe invitaţia are loc sub altă formă: masculul clămpăneşte, scoţând sunete asemănătoare cu aplauzele, folosind ciocul.

Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien