Return to Despre păsări

Ştiaţi că…

  • Stiati caLa păsări, producerea sunetelor se face cu ajutorul unui organ numit Syrinx, aşezat în punctul unde traheea se bifurcă în cele două bronhii. La păsări laringele nu este dezvoltat. La păsările cântătoare, şapte perechi de muşchi, care pot acţiona independent unul de altul şi sunt mai dezvoltaţi la mascul, sunt legaţi de syrinx.
  • Greutatea păsărilor variază mult de la o specie la alta: 80-100 kg la sturţ, 2 g la cea mai mică specie de colibri; 15-30 g vrabia, piţigoiul, rândunica; 10-12 kg pelicanul.
  • Păsările pot atinge vârste impresionante. Unele lebede negre din Australia pot trăi 300 de ani; vulturul şi şoimul peste 100 de ani barza 19 ani; rândunica 16; cinteza 8; presura 7; privighetoarea 5 ani.
  • Viteza zborului la păsări este impresionantă. Şoimul călător se aruncă asupra prăzii cu viteza de 300 km/oră; rândunica 80-100 km/oră drepneaua 250, iar fregata bate toate recordurile cu 400 km/oră.
  • Cantitatea de hrană consumată zilnic este impresionantă. Într-o singură zi rândunica aduce mâncare puilor de peste 500 de ori. În stomacul unei ciocănitoare au fost găsite 1.000 de furnici. Un pui de cuc a înghiţit într-o singură zi 134 omizi, 18 puişori de şopârle şi câteva sute de larve de furnici. Barza poate înghiţi 20 de broaşte una după alta.
  • Păsările prădătoare rezistă la foame până la o lună, iar cele mai mici mor după o zi două, iarna chiar mai repede.
  • Multe păsări sunt foarte lacome. Vulturii se îndoapă atât de mult că nici nu pot zbura şi sunt siliţi să verse o parte din mâncarea înghiţită ca să se poată ridica în aer.
  • Cormoranul înghite peştele întreg. Când prinde un peşte voluminos, se întâmplă un lucru neobişnuit; deşi capul peştelui ajuns în stomac începe să fie digerat, coada îi atârnă încă din ciocul larg deschis.
  • Unele păsări fac rezerve de hrană. Sfrânciocul îşi înfige vânatul: insecte, şopârle, viermi, şoareci în ţepii de păducel sau de măceş. Un neam de ciocănitori din America face în trunchiul cactuşilor bătrâni găuri în care îşi ascunde fructele culese. Alunaru, care se hrăneşte cu nuci şi alune face depozite mici sub tufe, la rădăcina copacilor, în muşchi. Ţicleanul ascunde seminţe şi fructe în crăpăturile scoarţei copacilor şi le acoperă cu lut, ca semn de recunoaştere. Bufniţa siberiană depune şoarecii omorâţi în scorburi. O pasăre din America de Nord îşi face pentru iarnă rezerve de ghindă pe care o înfundă cu ciocul în găuri realizate în coaja copacilor. Toată coaja copacilor e plină de ghindă.

Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien