Return to Plante

Ţigara răsucită

Una din podoabele locurilor umede din munţii noştri este şi iarba grasă (Pinguicula) gen reprezentat prin doua specii. Una, mai mare, cu flori albastre (P. vulgaris), trăieşte prin locurile umede în regiunea subalpină; alta, mai măruntă şi cu flori albe, aburite cu galben (P. alpina), urcă pe cele mai înalte piscuri la adăpostul crăpăturilor de stânci. Indiferent de specie, ele prezintă o rozetă de frunze ovale şi cărnoase din mijlocul cărora se ridică un lujer împodobit cu o singură floare pintenată, asemănătoare oarecum cu violeta.

Frunzele lor au marginile îndoite, formând un mic jgheab, sunt înzestrate cu două feluri de peri: unii cu picioruşe şi vezicule, care varsă din 16 celule secretoare mâzga lipicioasă şi alţii fără picioruşe, cu 8 celule secretoare, care eliberează un suc digestiv abundent, încărcat de acizi organici şi fermenţi. Când insecta poposeşte pe frunză, substanţa cleioasă o înţepeneşte, iar excitaţia transmisă marginilor frunzei face ca acestea să se îndoaie şi să se răsucească asemenea unei foiţe de ţigară, acoperind prada. Înfăşurarea şi desfăşurarea frunzei se fac atât de încet. Ca şi Darwin trebuie să pierdem o zi întreagă pentru a le urmări.
Ciobanii cunosc şi preţuiesc această plantă pe care o folosesc, datorită fermenţilor ei, la închegarea laptelui.

Sursa: Botanica distractivă, Ed. Tineretului, de Tudor Opriș
Realizare articol: Profesor Anca Ciortea

 


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien