Return to Plante

Obiceiuri stranii

Suntem obişnuiţi cu ideea că animalele consumă plantele şi nu invers. Animalele ierbivore n-ar putea trăi fără substanţele organice pe care numai plantele le poate sintetiza, iar cele carnivore n-ar putea exista fără cele ierbivore.
Spre deosebire de animale, plantele îşi pregătesc singure haina cu ajutorul fotosintezei, folosind soluţiile minerale, bioxidul de carbon şi energia solară. Bioxidul de carbon şi energia solară sunt elemente oarecum constante. Compoziţia solului, prin caracterul ei divers şi variabil, sileşte planta să treacă la o serie întreagă de adaptări.
Sunt cazuri când un element de cea mai mare importanţă, şi anume azotul, lipseşte. Acest fenomen se petrece în medii prea acide sau foarte sărace în compuşi azotici cum ar fi tinoavele, turbăriile, apele stătătoare sau lin curgătoare. De unde să-şi procure plantele aceste substanţe nelipsite din alcătuirea embrionului? Ar însemna ca plantele din aceste medii să facă flori şi deci fructe şi seminţe puţine, iar urmaşii lor împuținându-se şi slăbind progresiv, specia să fie ameninţată cu dispariţia.
În mediile amintite însă mişună animale mici. Turbăriile şi tinoavele adăpostesc nenumărate neamuri de musculiţe şi țânțari, iar bălţile sunt populate cu milioane din infuzori, ciclopi şi dafini, al căror corp conţine din belşug substanţe azotoase.

Atunci, o serie de plante printr-un uimitor act de adaptare s-au specializat în prinderea insectelor, sursă sigură şi îmbelşugată de azot, căpătând astfel unele obiceiuri care le diferenţiază considerabil de restul vegetalelor.
Ele n-au renunţat câtuși de puţin la clorofilă, deci la modul de hrănire autotrofă, aşa cum au făcut plantele parazite sau saprofite. Numai că pentru procurarea acestui azot organic, necesar completării hranei, au trebuit să-şi modifice puţin alcătuirea şi să împrumute unele caractere de la animale.
Singurul organ profund afectat a fost frunza. Ea a trebuit să devină o capcană ingenioasă care să cheme insectele, să le apuce, să le imobilizeze şi să le digere la fel ca un stomac animal, prin secretarea de acizi şi enzime proteolitice (pepsină).
Pentru a prinde şi reţine insectele, cele peste 450 de specii carnivore răspândite pe întreg globul şi mai cu seamă în ţările calde execută o serie de mişcări mai lente sau mai repezi care pot fi urmărite cu ochiul liber, o dovadă în plus a pragului nestatornic dintre lumea plantelor şi animalelor.

Sursa: Botanica distractivă, Ed. Tineretului, de Tudor Opriș
Realizare articol: profesor Corina Simeanu


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien