Return to Plante

Ceasornicul floral

 

Acum două-trei veacuri erau la modă ceasurile florale, tot aşa ca şi limbajul florilor, adică exprimarea unui gând sau a unui sentiment prin intermediul unei anumite flori care în codul simbolic al îndrăgostiţilor avea o semnificaţie precisă. Un buchet de violete comunica sentimente sincere şi discrete. Crinul vorbea de o dragoste pură şi mândră, iar un buchet sângeriu de trandafiri declara o dragoste înflăcărată.

Dacă naivele convenţii florale erau rodul mentalităţii din acea epocă şi nu aveau nimic de-a face cu ştiinţa, cu totul altfel stăteau lucrurile cu orologiile florale.

Măreaţa operă a lui Linne de inventariere a lumii vegetale a deschis gustul cercetării ştiinţifice şi a dezvoltat pasiunea pentru sistematizarea cunoştinţelor despre natură.

 

 

Un astfel de ceasornic vegetal în oare cadranul era marcat cu diferite plante, iar vestirea orelor o dădeau închiderea şi deschiderea florilor, exprima o biruinţă a minţii omeneşti, o sinteză, mecanicistă ce e drept, a cunoaşterii vieţii intime a plantelor.
În marile grădini botanice europene ale vremii (Batavia, Upsala, Londra, Paris etc.) unul din marile puncte de atracţie îl constituiau astfel de orologii originale. Această problemă a pasionat pe Linne, Jussieu şi De Candolle, marii sistematicieni ai trecutului.
Curioşii puteau să afle ora din zi sau din seară, urmărind care din flori avea corola închisă ori deschisă. Cu oarecare aproximaţie, orele arătate de plante corespundeau orelor indicate de mecanisme. La mijloc nu era o scamatorie. Acest ceasornic era întocmit după o minuţioasă observare a lumii vegetale. Florile unui număr destul de mare de specii prezintă fotonastii, adică mişcări de închidere sau deschidere a corolei, determinate de variaţia intensităţii luminii. Fotonastiile se produc la anumite ore fixe, dependente de longitudine şi latitudine, de climă şi regiune. Deci nu poate fi vorba de un ceas floral universal, ci numai de ceasuri locale. Cunoscând orele locale putem întocmi un orar cel puţin la fel de precis ca şi al botaniştilor de acum două secole.
Sub raportul preferinţei, pentru o parte sau alta a zilei putem împărţi florile în trei mari categorii: flori matinale, care înfloresc dis-de-dimineaţă, flori de amiază, amatoare de ore toride, şi florile vesperale, care îşi încep activitatea o dată cu amurgul.
Din prima categorie fac parte florile de dovleac (Cucurbita pepo), mac (Papaver rhoeas), zorele (Ipomoea coerulea) care se trezesc la ora 5 dimineaţa: susaiul (Sonchus arvensis), păpădia (Taraxacum offinale) şi cicoarea (Cichorium inthybus), care se deschid la 6; podbealul (Tussilago farfara), luceafărul (Scorzonera rosea) şi vulturica (Hieracium pilosella) la 7 şi coada-calului (Caltha palustris) la ora 8 dimineața. Majoritatea plantelor matinale îşi închid corola între 12—14, deoarece îşi feresc gingaşele organe de înmulţire de insolaţia prea puternică care le-ar veşteji.
Din a doua categorie cităm măcrişul de iarbă cu flori galbene (Oxalis stricta), veronica (Veronica chamaedrys) care indică ora 10 şi luţa (Ornithogalum umbellatum), „doamna de la ora unsprezece” a francezilor, plante heliofile care îşi deschid corola spre prânz, preferând razele puternice ce usucă repede săculeţii staminelor, asigurând autopolenizarea.
Plantele vesperale îşi deschid corolele în următoarea ordine: ora 18, laurul porcesc (Datura stramonium), la ora 19, opăţelul de noapte (Lychnis vespertina), iar la ora 20, regina-nopţii (Nicotiana alata). Orele târzii de deschidere a florilor sunt în legătură cu adaptarea la oaspeţii nocturni care le ajută la polenizare. Cu primele raze ale dimineţii ele îşi strâng stindardele parfumate.
Exceptând plantele nocturne, toate celelalte specii care prezintă fotonastii îşi închid corola cel mai târziu până la ora 21, tot la termene fixe, răsucind-o sau acoperind-o cu gluga caliciului pentru a feri organele de înmulţire de frigul şi roua nopţii.
Un astfel de ceasornic vegetal este, aşadar, o grădină botanică în miniatură. În circumferinţa cadranului său îşi dau întâlnire plante din familii şi locuri deosebite.

Sursa: Botanica distractivă, Ed. Tineretului, de Tudor Opriș

realizare articol

Prof. Corina Simeanu


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien