Return to Nevertebrate

Ştiaţi că…

  • FosileFosilele dovedesc succesiunea neîntreruptă a vieţuitoarelor şi evoluţia lor de a lungul erelor geologice. Fiind contemporane cu straturile în care se găsesc ne pot da indicaţii despre condiţiile de viaţă din acea vreme. Ne mai pot sluji în stabilirea conturului continentelor şi mărilor străvechi, la întocmirea hărţilor paleogeografice. Cu ajutorul unor fosile se poate determina vârsta relativă a straturilor deoarece pentru fiecare vreme au corespuns anumite fiinţe.
  • Cel mai important eveniment din acest timp este apariţia vieţii. Ţine de la întărirea scoarţei terestre până la apariţia primelor straturi cu trilobiţi (crustacei primitivi). A durat 3000 de milioane de ani, mai mult de jumătate din durata timpului geologic.
  • După Precambrian, timpul geologic s-a împărţit în trei mari ere: era Paleozoică (era veche a Pământului), era Mezozoică (era mijlocie a Pământului), era Neozoică (era nouă a Pământului).
  • Antropogen se mai numeşte Cuaternarul, ultima perioadă a erei Neozoice deoarece se caracterizează prin apariţia omului.
  • Cuaternarul trece prin 5 faze glaciare: Donau, Grünz, Mindel, Riss şi Würm separate prin faze interglaciare. Fazele glaciare sunt fazele de înaintare a gheţurilor polare şi ale munţilor.
  • Anumite materii de origine organică au conservat în masa lor animale întregi. În gheaţa fosilă din zonele polare s-a găsit un mamut congelat perfect. În răşina solidificată a pinilor (chihlimbarul), s-au găsit mumiile unui număr de aproape 6000 de specii de insecte şi alte animale mărunte. Materiile organice respective cu timpul s-au mineralizat.
  • Se cunosc până în prezent peste 2.000.000 de specii fosile.
  • Fosilele caracteristice straturilor mezozoice sunt scheletele reptilelor gigantice care au terorizat 60.000.000 de ani pământul, unele terestre, atingând 30-40 m lungime numite Dinosaurieni. La fel de caracteristice pentru mezozoic sunt fosilele primei păsări găsite în calcarul litografic din Bavaria, Archaeopteryx şi ale unor rude ale sepiei, amoniţii cu cochilia neînchipuit de bogat ornamentată.
  • Peşterile au conservat de minune, din cuaternar resturile omului fosil şi ale animalelor, dispărute azi, ce-l însoţeau: mamutul, ursul cavernelor, cerbul uriaş.
  • Din neogen, partea a doua a cuaternarului s-au păstrat scheletele celor mai vechi strămoşi ai elefanţilor, ai cailor şi ai maimuţelor antropoide.
  • Pentru prima parte a neozoicului (paleogenul) fosilele conducătoare rămân numuliţii, protozoare din clasa amibei (Rhizopoda) foraminifere gigant de forma şi mărimea unor bănuţi, aflate la noi în calcarul de la Albeşti.
  • Căsuţele de siliciu ale radiolarilor (protozoare rizopode) nu sunt dizolvate nici la adâncimi mari. Ele s-au păstrat din timpurile geologice cele mai vechi numărându-se printre cele mai vechi fosile care le cunoaştem.
  • Există plante care după moarte au căpătat o nesfârşită viaţă împietrindu-se. Corpul vegetal s-a distrus dar s-a conservat mulajul lor în piatră sau s-a impregnat cu piatră. Se cunosc, în Arizona şi Transcaucazia, păduri întregi pietrificate pomi transformaţi în întregime în agat, calcedonie, silice plante dispărute, sau ai căror strănepoţi mai veghează pe ici pe colo.

Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien