Return to Poezie

Eseu la română

Atitudinea omului în fața morții
(paralelă între poezia “Gorunul”, de Lucian Blaga și poezia “De-a v-ați ascuns”, de Tudor Arghezi)

 

Gorunul

 

De-a v-aţi ascuns

 

Atât poezia “Gorunul” de Lucian Blaga, cât și poezia “De-a v-aţi ascuns” de Tudor Arghezi au ca temă centrală moartea, ideea fundamentală fiind aceea că viața implică și negarea ei, și anume moartea. Dacă în poezia “De-a v-ați ascuns” ideea morții apare ca joc al destinului, în care până la urmă toți se prind, acesta, fiind prezentat de tatăl copiilor în tonalitatea unei povești “E un joc viclean de bătrâni/Cu copii, ca voi, cu fetițe ca tine, /Joc de slugi și de stăpâni/Joc de păsări, de flori, de căni.”, în poezia “Gorunul” liniștea aparentă prezintă în ființa eroului liric “În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn/cum bate ca o inimă un clopot/și-n zvonuri dulci/îmi pare/că stropi de liniște îmi curg prin vine, nu de sânge”, metaforele-simbol, evidențiind fiorul morții.
Cele două poezii se prezintă sub forma unui testament liric. „De-a v-ați ascuns” nu este împărțită în strofe, în timp ce „Gorunul” se împarte în trei strofe care definesc trei etape diferite în evoluția trăirilor eului liric.
Prima secvență lirică este definită de liniștea aparentă care se strecoară în sufletul omului ce presimte o schimbare fundamentală. În prima strofă sunt prezente transfigurări ale simbolisticii metaforelor, sugerând fiorul morţii . Același sentiment în privința morții este prezentat și în „De-a v-ați ascuns”, deși totul începe ca un joc, tocmai acest joc succede moartea: “Dragii mei, o să mă joc odată…Cu voi, de-a ceva ciudat. /Nu știu când o să fie asta, tată, /Dar, hotărât, o să ne jucăm odată, /Odată, poate, după scăpătat.”
Dacă în poezia “De-a v-ați ascuns” tatăl îi pregătește sufletește pe cei dragi în privința despărțirii finale “Așa s-a jucat și Domnul nostru Iisus Hristos/Și alții, prinși de friguri și de călduri, /Care din câteva sfinte tremurături/Au isprăvit jocul, frumos.”, jocul, fiind comparat cu o metamorfoză spirituală, în poezia “Gorunul” prea multă pace este înțeleasă prin faptul că liniștea devine neliniște la gândul anticipării morții “O, cine știe? – Poate că/din trunchiul tău îmi vor ciopli/nu peste mult sicriul, /Și liniștea/ce voi gusta-o între scândurile lui/o simt pesemne de acum: O simt cum frunza ta mi-o picură în suflet.”.
În a doua secvență lirică, gorunul, ca simbol al trecerii clipei, aflat la margine de codru, sugerează că este un prag către moarte. Ideea jocului cu moartea este prezentă și aici, dar și în opera argheziană. În cele două poezii se vorbește de o contopire: uniune fizică, în opera lui Arghezi, și de una aparent spirituală în opera lui Blaga.
Diferența între cele două opere lirice o reprezintă modul în care fiecare autor privește moartea. La Blaga moartea este metafizică, eul liric făcând diferite presupuneri, pe când Arghezi exploatează ritualul practic. El este liniștit în privința morții, căci copiii săi au ajuns adulți care își pot purta singuri de grijă: „Și, voi ați crescut mari, /V-ați căpătuit, /V-ați făcut cărturari”.
Secvența a treia a poeziei lui Blaga ne conduce în planul presupunerilor, asemeni poeziei
„De-a v-aţi ascuns”, iar fiorul morții devine realitate. Motivele morții sunt sugerate direct de metonimia ,,trunchiul, sicriul și scândurile” în care corpul fizic va fi depus. Se poate observa cum eroul liric începe să trăiască prin gorunul care, la un moment dat, îl va trimite în lumea cealaltă.
Din finalul celor două opere putem constata modul în care eroii lirici privesc moartea: o etapă spirituală, prin care oricine, indiferent de rang sau avere, este obligat să o treacă. Spiritul filozofic al lui Blaga oferă ipostaza metafizică a morții, pe când Arghezi utilizează un joc de cuvinte (jocul cu moartea) pentru a face cunoscută această etapă prin care toată lumea trece, el referindu-se mai mult la planul fizic decât cel spiritual, descriind cu amănunt urmașilor ce vor avea de făcut în cazul în care el se va duce în lumea cealaltă.
În poezia “Gorunul”, acesta se află la margine de codru “Gorunule din margine de codru” ce sugerează ideea de posibil prag al trecerii spre o altă viață, dar și în poezia “De-a v-ați ascuns” deoarece în finalul poeziei tatăl revine la realitate, refuzând să participe la acest joc viclean “Așa este jocul/Îl joci în doi, în trei, /În câte, câți vrei/Arde-l-ar focu.”.

de Cristina Ciutescu
Clasa a XII-a
Colegiul Mircea cel Bătrân, Râmnicu Vâlcea


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien