Return to Articole

O stațiune

de Felix SIMA

Câteva argumente pentru redeschiderea unei stațiuni. 

 

 

                     STAȚIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ BULETA,

      COMUNA MIHĂEȘTI A FUNCȚIONAT ÎNTRE ANII 1912 – 1950.

 

                                  PE CÂND REÎNFIINȚAREA EI?

 

 

Din dosarul pe care urmașii familiei Nicolae I. PĂTRU îl dețin, extragem câteva documente:

 

 

***

 

Ministerul Industriei și Comerțului

Direcția minelor, carierelor și apelor minerale

Nr. 1724

1914, Ianuarie 10

Regiunea VI Minieră Craiova

 

                        Domnului Nicolae I. Pătru, comuna Căzănești Vâlcea,

Luând cunoștință de cererea de a vi se autoriza exploatarea apelor minerale ce s-a înregistrat la această regiune, sub Nr. 1300 din 22 august 1912, am înaintat-o onor minister de industrie, spre a dispune.

Ministerul nerăspunzând până azi la a doua D-voastră întâmpinare la această Regiune, sub Nr. 1395/8, vă răspundem că sunteți autorizat a exploata acele ape minerale, în următoarele condițiuni:

– dacă sunt proprietatea D-voastră sau dacă aveți consimțământul de la proprietarul terenului.

– dacă proprietatea este a statului sau contrar, va necesita să îndepliniți anumite forme prescrise de legea minelor.

– să aveți un Registru de Exploatare, sigilat și parafat, în care veți trece, lunar și zilnic, cantitățile de ape minerale vândute cu butoiul sau numărul băilor ce ați dat. Acest registru îl veți prezenta în fiecare an Comisiunei de Exploatare, cu taxa de 0/0 din venitul brut.

 

Șeful Regiunei VI Minieră Craiova

Inginer de mine,

s.s. C. Canarache

 

     D-sale Domnului Nicolae I. Pătru, Căzănești.

 

 

***

 

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI

ASISTENȚEI SOCIALE

INSPECTORATUL I SANITAR

SERVICIUL SANITAR AL JUD. VÂLCEA

 Nr. 3148 din 15 septembrie 1939

 

                        DOMNULE,

 

            Alăturat, vi se înaintează copie după adresa Laboratorului Central de Chimie „Dr. C. Istrate” din București, cu Nr. 387/ 1939, cu rezultatele analizei a 5 probe de apă minerală recoltate din 5 izvoare principale de pe teritoriul comunei Căzănești, acest județ, de către Dl. medic al circumscripției Băile Govora și înaintate sus numitului Laborator cu adresa Nr. 323/1939.

            Rundu-vă a lua cunoștință de rezultatele analizelor, din care se constată că probele analizate sunt ape minerale a căror caracterizare se va face în urma unei analize complete efectuate de Laborator asupra probelor ridicate de la izvoare.

Medic primar, s.s. indescifrabil                                                     Secretar, s.s. indescifrabil

 Domniei – Sale, Domnului Nicolae PĂTRU, comuna Căzănești, jud Vâlcea.

 

***

 

Comisiunea de Stat a Planificării

Recensământul Întreprinderilor industriale, de transport, comerciale, de credit și al atelierelor meșteșugărești – 1948

             

                FORMULAR

I.

  1. Denumirea exploatării: Băile Căzănești – Buleta, Jud. Vâlcea
  2. Adresa exploatării: Jud Vâlcea, Plasa R. Vâlcea, comuna Căzănești, Satul Buleta, Strada Buleta nr 165, telefon –
  3. Conducerea exploatării. a) Numele și prenumele conducătorului exploatării și calitatea sa (meșter, antreprenor, director, administrator) Ioan N. Pătru și Gheorghe N. Pătru (frați). b) conducătorul este proprietar, coproprietar, arendaș sau conducător salariat: Proprietar.
  4. Înregistrarea exploatării: Exploatarea este înregistrată la Oficiul registrului Comerțului? Da. Nr. 1724, anul 1914, Ianuarie 10.
  5. Brevetul de meseriaș și cartea de meșter –
  6. Exploatarea este unica unitate locală, sediul central sau unitatea locală a întreprinderii: Băile sunt proprietate, ca moștenire.
  7. Este întreprindere naționalizată conform Legii nr. 119/11/VI/1948? Nu.
  8. În prezent exploatarea activează? Da. Sezonieră, numai vara.

II.

Ce obiect de activitate exercită: Apă pucioasă și iod.

III.

Personalul salariat total:  Bărbați: 2; Femei: 1; Membru de familie al patronului: 1

Numărul de zile efectiv lucrate de exploatare, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 1948 a fost de 90 zile.

IV.

Forța motrică instalată și cazane cu aburi.

Se întrebuințează în exploatare forță motrică? Nu. Cazanele sunt încălzite cu foc de lemne. Apa se fierbe până la o temperatură de 40 grade, pornind pe o conductă, până la fiecare cabină.

V.

Unitatea recensată nu dispune de instalații speciale de depozitare.

Băile sunt construite din lemn de stejar și brad. Sunt împărțite în 9 (nouă) cabine, dintre care funcționează un număr de 5 (cinci) cabine, din cauză că nu sunt mai mulți pasageri. În fiecare cabină este câte o singură cadă, din lemn de stejar. Posedă bazin de apă minerală și pucioasă, cu o capacitate de 32 m cubi. Băile sunt foarte bune și vindecă, în special, reumatismul. Apa de pucioasă se servește, gratuit, de către proprietari.

 

Semnătura conducătorului unității recensate: Ioan N. Pătru         

Delegatul recensământului: Notar s.s. indescifrabil

 

 

***

 

 

Sfatul Popular al Regiunii Argeș

Secția Sanitară și Prevederi Sociale

Nr. 11164 din 24 februarie 1961

                              

                                    Către

Sfatul Popular al Comunei Buleta, Raion Rm. Vîlcea

 

   Ca urmare a problemelor ridicate în legătură cu izvoarele hidrominerale din teritoriul comunei Buleta, pentru care s-au ridicat probe, vă aducem la cunoștință că am luat legătura cu Institutul de Balneologie și Fizioterapie București și vă comunicăm, mai jos, rezultatul analizelor precum și indicațiile în ceea ce privește afecțiunile pentru care aceste ape pot fi folosite.

 

1.Izvorul zis de Căciulata

  Temperatura apei 15 grade C.

   Mineralizație totală 883, 4 mgr. la 1%

   Hidrogen sulfurat liber 10 mgr. la 1 %

   Caracteristica: apă slab sulfuroasă, oligometalică

  Indicații terapeutice: apă de tipul Olănești, Izvorul 24, indicată în afecțiunile rinichilor și căilor urinare.

   Albuminurii simple, pielite, pielonefrite, artrite cronice, litiaze renale, gută, diateza urică.

   În afecțiunile căilor respiratorii superioare, pentru inhalații rhinite, faringite, traheo – bronșite, sinusite etc.

 

2.Izvorul Sărături din Dealul Șipotului

Temperatura apei – 12 grade

Mineralizație totală – 5. 009,5 mgr %

Clor: 2. 676 mgr % ; Sodiu: 1654 %

Caracteristica: apă sulfuroasă, clorurată,slab bicarbonatată, calcică, hipotonă.

Indicații: gastrita hipo și normotonică, constipație cronică, hepato – colicistite cronice, rhino – faringite și traheo – bronhice cronice, afecțiuni reumatismale și ginecologice.

 

3.Izvorul din Grota Sărată (Sărături)

Temperatura apei: 12 grade C.

Mineralizație totală: 6143,2 mgr %

Caracteristica: apă clorurată, sodică, hipotonă.

Indicații: în cura externă, artrite și poliartrite cronice, artroze, spondiloze, fracturi întârziate în consolidare, osteite, periartrite, miozite, afecțiuni ginecologice.

În cura internă: gastrite cronice, hipoacide, constipație cronică, colite cronice etc.

 

4.Izvorul din spatele Șipotului dulce

Temperatura apei – 14 grade C.

Mineralizație: 723,67 mgr %

   Caracteristica: apă sulfuroasă, oligometalică de tipul Olănești, Izvorul 24, diuretică prin excelență.

   Indicații: nefrite insulare, albuminurii simple, pielite, pielonefrite, artrite cronice, gravele, litiaze renale, gută, diateză urică. Afecțiunile căilor biliare, afecțiunile căilor respiratorii superioare, pentru inhalații, rinite, faringite cronice, sinuzite etc.

 

5.Izvorul lui Ion Pătru (din curtea sa)

Temperatura apei – 12 grade C.

Mineralizație: 1688,9 mgr %.

Caracteristica: apă sulfuroasă, sulfatată, bicarbonatată, calcică, sodică, magneziană, hipotonă.

Indicații: pentru cura internă în afecțiunile aparatului urinar, gravele, litiaza urinară, infecții ale căilor urinare, etc. Hepatite cronice, colecistite simple sau litiazice, în stări alergice, dermatoze.

 

                     Șeful secției Sanitare,                                        Medic inspector,

                       Dr. Emil Ștefănescu                                          dr. D. Seremet

 

 

***

 

 

Consiliul Popular Mihăești

Județul Vâlcea

Nr.220 din 15 martie 1979

 

                              Către

CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC RM. VÂLCEA, JUD. VÂLCEA

 

         Institultul de Stat pentru problemele Consiliului de Stat a făcut cercetări asupra unui număr de 7 izvoare de apă din stațiunea Buleta, județul Vâlcea, în luna august 1978 și s-a ajuns la concluzia că apele sunt minerale, clorurate, slab bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone și sunt indicate în cura internă, în diferite afecțiuni.. Izvorul nr. 5 – apă clorurată sodică – este recomandat în cura externă, în afecțiunile reumatismale.

         Față de cele de mai sus, vă rugăm a trimite la fața locului un specialist pentru a recolta și a recomanda amenajarea izvoarelor (autorizație) în vederea deschiderii stațiunii balneare Buleta, comuna Mihăești, județul Vâlcea.

         Această autorizație este cerută urgent de către Institutul de balneologie București.

„Rugăm ca aceste analize să fie făcute în mod gratuit, deoarece nu avem posibilități de plată, întrucât stațiunea nu funcționează.

 

              Președinte,                                          Secretar

                I. Fotolescu                                     I. Teodorescu       

 

 

***

 

 

Consiliul Popular al Comunei Mihăești

Nr 345 din 11 aprilie 1979

 

                                 Către,

                 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

 INSTITUTUL DE BALNEOLOGIE BUCUREȘTI

 

         Stațiunea balneară Buleta, din comuna Mihăești, jud Vâlcea, a funcționat în perioada anilor 1912 – 1950.

         Din documentele vremii, rezultă că apele minerale tratau bolnavii veniți din toată țara pentru a executa băi calde și cură internă.

         Până în anul 1950, Stațiunea funcționa sezonier, în perioada 1 iunie – 30 septembrie.

         Localnicii vorbesc că pacienții veniți în Stațiune și erau netransportabili, după o cură de băi calde plecau cu cârjele legate de geamantan.

         Cura internă cu ape minerale se făcea de la unele izvoare, la indicațiile unor medici din Băile Govora.

         Cazarea pacienților se făcea în sectorul particular.

         Masa pacienților se servea de către gazde.

         În anul 1978, I.S.L.G.C. București a efectuat analize la 7 izvoare din cele peste 20 existente și rezultatul e următorul:

– Izvoarele nr.1,2,3,4,6 și 7 sunt slab bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone – recomandate în cură internă.

– Izvorul nr. 5 e apă clorurată sodică recomandată în afecțiuni reumatismale.

            Centrul sanitar antiepidemic Vâlcea a executat examene bacteriologice și s-a ajuns la concluzia că 5 izvoare din 7 sunt bune de băut. Izvoarele nr. 2 și 3 nu sunt amenajate suficient, pentru care sunt oprite de la băut. Trebuie amenajate și prezentate, din nou, la analiza bacteriologică.

            Față de cele de mai sus, rugăm insistent să trimiteți un specialist la Consiliul popular al comunei Mihăești, pentru a da unele recomandări de distribuție medicală a celor 5 izvoare.

Anexăm următoarele documente (Tabel cu analiza apelor, Centralizator cu analizele O.G.A. Vâlcea, Buletinele de analiză ale Centrului sanitar antiepidemic Vâlcea, Adresa Consiliului Popular )

                       Președinte,                                          Secretar,

                        I. Fotolescu                                        I. Teodorescu

 

 

 

***

 

 

REFERAT

STAȚIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ BULETA DISPUNE DE FACTORI NATURALI CU MARI POSIBILITĂȚI DE TRATAMENT

 

– Localitatea Buleta dispune de ape sulfurate, calcice, sodice, hipotone, folositoare în cura în  internă și externă . Este consemnată ca stațiune în  volumul „Îndreptar pentru trimiteri la cura balneară”, ediția 1965, la p. 244 și ediția 1975, la p. 342, publicat de Ministerul Sănătății, și în „Almanahul Scânteia”, 1979, p. 224, unde  sunt trecute toate caracteristicile izvoarelor, precum și utilitatea în tratamente a acestora.

 – Localitatea este așezată la 11 km de Municipiul Râmnicu – Vâlcea, la 7 km de Stațiunea Balneară Ocnele Mari și la 9 km de Stațiunea Balneară Băile Govora. Localitatea se află pe șoseaua care merge de la Gara Govora la Stațiunea Balneară Băile Govora.

– Această stațiune a funcționat, în perioada 1912 – 1950, când a fost închisă de către organele locale, în mod nejustificat.

– Instalațiile pentru băi calde erau proprietate particulară. Băile erau construite din lemn , erau împărțite în cabine. În fiecare cabină era instalată cada din lemn de stejar. Proprietarul poseda un bazin cu apă minerală și pucioasă, dup cum se menționează în documentele de funcționare. Încălzirea apei se făcea într-un cazan aflat la foc cu lemne, iar stațiunea era deservită de proprietar, împreună cu întreaga familie.

– Din cauză că posibilitățile de tratament erau scăzute și existau mulți pacienți, băile calde funcționau și noaptea, iar cazarea celor veniți în stațiune se făcea în sectorul privat, la casele localnicilor care dispuneau de camere în plus.

– pentru persoanele venite în stațiune la cură șide tratament intern, aceștia serveau apa minerală în mod gratuit de la izvoarele existente.

– Analiza apelor se făcea de către Laboratorul de Chimie „Dr. Istrati” din București.

– Băile calde funcționau patru luni pe an, iar cura internă se făcea pe tot parcursul anului.

   În vara anului 1978, Institutul de Stat Pentru Problemele Consiliilor Populare București a făcut cercetări asupra apelor din stațiune și a ajuns la concluzia că sunt surse cu ape minerale inepuizabile și, dacă acestea vor fi amenajate pentru tratamentul intern și îmbuteliere, ar fi o sursă foarte mare de venituri și, totodată, binefăcătoare pentru sănătatea oamenilor.

    Datorită faptului că localitatea dispune de aceste bogății inepuizabile, cu fonduri foarte puține poate fi amenajată să funcționeze pe tot timpul anului, aducând mari venituri și, în același timp, sănătate oamenilor muncii din județul nostru, iar dacă se vor lua măsuri pentru organizarea unui complex, ar putea să vină la tratament bolnavi din toată țara.

   Totodată, aceste ape pot fi îmbuteliate, transportate pe platforma chimică a municipiului și în oraș și servite populației în locul altor ape aduse din alte localități ale țări, de la mari distanțe.

   Amenajarea stațiunii poate fi făcută foarte ușor, prin captarea izvoarelor existente sau forarea altora, captarea debitelor în bazine închise, prevăzute cu robinete, numerotarea izvoarelor și întocmirea, de către specialiști, a indicațiilor pentru tratament al fiecărui izvor. De fapt, localnicii din satul Buleta fac tratament, în sensul că ei  consumă  ape minerale, iar vârstnicii încălzesc apa și fac băi la domiciliu.

   Este necesară și amenajarea unor alei între izvoare, pentru a se parcurge mai ușor distanța între ele, acestea fiind înșiruite  pe o rază  de 500 m.

   Pentru început, pot executa tratament în Stațiunea Balneară Buleta locuitori ai municipiului Râmnicu – Vâlcea și împrejurimi, iar în  cazul unor bolnavi din țară – se poate organiza cazare în sectorul particular care este destul de bogat și ușor de organizat. Masa se poate servi la Bufetul cooperatist din sat, până la crearea altor condițiuni sau cu masa la domiciliul gazdelor, dacă acestea încuviințează.

   Tratamentele pot fi indicate de către toate punctele medicale din țară, conducerea Direcției Sanitare Vâlcea putând lua unele măsuri în acest sens, fiind foarte bine organizată.

   Consiliul Popular al Comunei Mihăești nu are posibilități de amenajarea acestor izvoare binefăcătoare care curg la vale, pierzându-se, fără a fi întrebuințate .

   Consiliul Popular Județean ar  putea lua unele măsuri, prin factorii de răspundere, pentru a da, din nou, viață Stațiunii Balneare Buleta din raza comunei Mihăești, județul Vâlcea.

 

           Referent SIMA Gheorghe, loc.-col. rezervă, com Mihăești – 11 aprilie 1979

 

 

 

***

 

 

Consiliul Popular al Județului Vâlcea

Secția Control Administrație Locală

de Stat și Secretariat

Nr. 5010 din 14 iunie 1979

                     

             

          Către Consiliul Popular al Comunei Mihăești

 Referitor la Adresa nr. 345/1979 înaintată Ministerului Sănătății, vă facem cunoscute următoarele:

   Tov. Pavel Dumitru – vicepreședinte și tov. I.Teodorescu – secretar, se fac vinovați pentru faptul că s-au adresat direct unui organ central al administrației de stat. Tovarășii de mai sus au fost criticați cu ocazia cercetării, întrucât dosarul trebuia înaintat Comitetului executiv al Consiliului popular al județului, care avea calitatea să intervină la organul central de specialitate al administrației de stat.

   S-a stabilit ca amenajarea băilor respective să fie cuprinsă în planul cincinal 1981 – 1985, pentru care veți lua legătura cu secția Planificare, organizare, dezvoltare, când se va întocmi proiectul de plan.

 

                       Șef secție,                          Șef oficiu,

                      s.s. Nicolin                        s.s. Mateescu   

 

 

 

      Ce s-o fi întâmplat în cincinalul 1981 – 1985 nu se știe, deoarece firul acțiunilor a fost întrerupt brusc, apa se risipește, în continuare, asemenea acestor file regăsite, cu greu, la urmași.

Un întreprinzător particular, asemenea lui Nicolae I. PĂTRU de la începutul veacului al XX-lea, ar putea relua, în veacul XXI, firul întrerupt…                                                                                                                                                                


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien