Return to Istorie

Scurtă biografie a unui haiduc

Iancu Jianu(1787, Romanaţi – 14.12.1842, Bucureşti)

Iancu Jianu, celebrul haiduc, boier, sol și căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Îi cunoaștem înfățișarea imaginată în portretul său, de pictorița Hortensia Popescu.
Din fericire pentru iubitorii de istorie se păstrează și o relatare a contemporanului său, Ion Ghica: „Om scurt, îndesat, rumen la față, ras și cu mustața deasă și scurtă, îmbrăcămintea lui: dulamă, pantaloni și scurteică, pe cap șapcă, la brâu pistoale și un cuțit cu prăsele de os și pușca în cumpănă în mâna dreaptă. Ajunsese de o dibăcie vestită în călărie și în vânătoare, încăleca fără a pune piciorul în scară și nici mâna pe coama calului și băga glonțul prin veriga de inel.“.
A încercat cu mult curaj să schimbe lumea în care a trăit, croită strâmb, mai ales de străinii care conduceau atunci Țara Românească. Influența imperiilor hasburgic și otoman, ultimii domni fanarioți care conduceau doar pentru interesul otoman și al lor personal, l-au convins pe tânărul descendent al unei familii boierești din Oltenia să ia calea haiduciei.
La apogeul puterii, Iancu Jianu conducea în jur de 2000 – 3000 de haiduci. A substituit o perioadă puterea domnească în regiune, în haosul instaurat de ocupația austriacă, intervențiile pasvangiilor turci de la sudul Dunării și domnia lui Caragea vodă. Pe acesta nu se sfiește să-l prade în anul 1815, când a atacat şi a jefuit poştalionul lui, luând din acesta o mare sumă de bani.
Momentul culminant îl constituie campania dusă de haiduci în 1809 la sud de Dunăre, în urma căreia sunt incendiate Vidinul și Plevna, fiind ucis și pașa din Vidin , în replică la acțiunile pașalei care atacase Craiova și mai multe sate din Oltenia. Este, de asemenea, distrusă din temelii raiaua turcească de la Turnu Măgurele pe care turcii n-au mai reușit s-o reconstruiască niciodată. Iancu Jianu ajunsese să se poarte ca un domn, făcând danii bisericilor, construind clădiri pentru binele obștii în Craiova și Caracal.
O întâmplare romantică, i-a salvat viața. Prins de mai multe ori, a evadat și și-a continuat lupta , dar este o dată și osândit la moarte în București de domnitorul Caragea, fără putință de scăpare. Mai multe domnițe se oferă să-l ia de soț pentru a-i salva viața, după obiceiul pământului. Sultana Gălășescu, o jupâniță din anturajul domniței Ralu, este aleasă de haiduc, și astfel a fost grațiat.
În 1821 Iancu Jianu la anii maturității îl întâmpină într-un cadru emoționant pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Jian fac joncțiunea la Slatina cu armata lui Tudor, și haiducii lui Iancu Jianu intră în rândurile pandurilor.
În aprilie 1821, împreună cu stolnicul Borănescu, a fost trimis în misiune la pașa de Silistra, Mehmed Selim, pentru a-l convinge să renunțe la intervenția pe care urma să o facă în Țara Românească. Adversar redutabil pentru turci, aceștia profită de ocazie și, la ordinul pașei, cei doi au fost arestați și eliberați abia în august 1821, după reprimarea mișcării.
În 1823 a fost arestat ultima dată, sub acuzația că voia să devină un al doilea Tudor Vladimirescu, dar a fost eliberat curând, fiind străin de acuză pentru prima oară în viața sa.
Știm cu exactitate că Iancu Jianu s-a stins din viață la 14 decembrie 1842, cum se află consemnat în Condicile civile ale Bisericii Maica Domnului din Caracal, ctitorie a Jienilor, unde și-a găsit și odihna, departe de tumultul haiduciei.
Ascuns de Iancu Jianu în zidul casei sale, steagul pandurilor lui Tudor, realizat de Petrache Poenaru (celebrul inventator al stiloului) a fost înapoiat după 100 de ani prin grija unui urmaș al său.
În anul 1910, osemintele lui Iancu Jianu au fost strămutate în cimitirul orașului Caracal, alături de cele ale soției, Sultana, decedată în 1869, pentru a-i fi respectată dorința acesteia.
Casa haiducului, restaurată după planurile arhitectului R. Mariani, a devenit „Casa memorială Iancu Jianu“, unul dintre punctele muzeistice de atracție din Caracal. Sunt expuse aici cărți cu însemnări marginale, documente, stampe, tablouri, arme și alte obiecte care au aparținut haiducului, păstrându-i vie amintirea.
Tradiția orală învăluie în mister haiducii lui Iancu Jianu și după dispariție. Se crede că au îngropat averi fabuloase în peşterile din Munţii Builei.
O referință pentru haiducul de altădată este și filmul ,,Iancu Jianu, haiducul“ din 1980.

Sursele articolului:
http://www.museum.com/jb/start
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/omul-iancu-jianu-531924.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iancu_Jianu
http://adevarul.ro/locale/craiova/iancu-jianu-fost-mai-vestit-haiduc-oltenia-actiunile-fost-indreptate-boierilor-1_513c41e200f5182b85ec3dbe/index.html

Profesor Corina Simeanu


Prezentare realizata pentru dumneavoastra de: Corina & Bogdan Simeanu

Folosim și noi cookies Read More pentru a ne asigura că îți putem oferi cea mai bună experiență. Dacă vei continua să utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien